de mestecat
păsările acelea de fum alb mureau, sub apăsarea continuă a cerului fără stele. era iunie şi toate termometrele din lume-şi făceau antrenamentul într-un cur de drac tânăr şi-n putere. Mercur! strigau ele într-un glas. urma cea mai lungă zi din an, ziua în care femeile se masturbează cu penisuri de hârtie şi fluturii beau votcă, înţepând liniştea cu glumele lor nesărate. din ziua aceea nimic n-a mai fost la fel. din ziua aceea de iunie preoţii n-au mai clipit niciodată, iar preotesele şi-au cusut buzele sexelor lor cu mătase transparentă şi-au aşteptat să se inventeze îngheţata de căpşune. căldura nopţii îmi desena ochi mari cât visele pe şira spinării şi miroseam a portocale.