ochii care nu se văd
distanţa cea mai mare faţă de pământ de la care am căzut în cap a fost egală, în metri, cu numărul secundelor în care a striga era totuna cu a tăcea, a cădea cu a mă ridica sau a săruta cu a muri. aveam ochii larg deschişi şi nu vedeam nimic altceva decât doi ochi larg deschişi. cineva în spatele nostru fumase mult, îmbrăcat în coji de banane răscoapte. fumul ne învelea până în creştete. atunci pleoapele ni s-au smuls singure de pe ochi, s-au împreunat în doi fluturi de piele şi-au plecat să polenizeze răsăritul. nu mai văd nimic de-atunci. pentru a putea vedea, ochii trebuie să se poată închide.
si totusi prevad cevaaa…. cosmogonic.
cosmo… ce?