fereastră dinspre negru spre alb
<20061011 - Gruiu>
capra calcă piatra
piatra crapă-n patru
crăpa-i-ar capu caprei
precum piatra-n patru
tare-i greu-n zaibăr-space şi tare-s singur,
lucrurile-s prea uşoare, dar prea tulburi,
lumea-mi trece, lumea-mi place,
gândurile-şi caută-ntruna carapace.
de ce urăsc puiu? de ce-mi place vita? din cauză de Apocalypse Now cred. respect. “maceta” aia despica adevărul din vacă-n două, trei, sau cine ştie… şaorma cu vită! puiu să se uite-ntr-o parte tâmp către altcineva, da?! plus chelia mângâiată suprarealist de nişte degete supraponderale! su-fucking-perb! :-)
(e de la bere)
cria m-a pozat într-un fel, neştiind ca, la un moment dat, voi scrie ce-am scris în postul precedent. foarte frumos!
ţin să mulţumesc aici tuturor femeilor pe care le-am iubit vreodată, pentru că m-au ajutat să nu fiu ceea ce nu sunt.