cinci (într-o ordine riguros întâmplătoare)
totul a plecat de la !
1. Amintiri, vise, reflecţii (C. G. Jung), pentru că mi-a amintit nu o dată de cine-aş putea deveni şi pentru cei cu care-am împărţit-o şi m-au iubit.
2. Varieteu pe apă (John Barth), pentru grija dementă cu care mi-a arătat că nu tot ceea ce pluteşte e (de) căcat.
3. Căutarea intermitentă (Eugen Ionescu), pentru că mi-a indus acea amarăreală dulce fără de care nici o trestie adevărată nu se poate îndoi frumos.
4. Calea şearpelui (Gellu Naum), pentru că mi-a lipsit înainte s-o citesc. Gellu Naum mi-a arătat întotdeauna că se poate.
5. Deşertul tătarilor (Dino Buzzati), pentru că m-a învăţat să-mi uşurez fiinţa de ce-uri şi mi-a apropiat şi mai tare cum-ul.
lipsesc atâtea de-aici că mi-e şi ruşine… dar a fost cu ochii-nchişi, aşa că mă veţi înţelege, sper.
ca memă, mai departe m-aş îndrepta către (răzvră)tina, irene, zeeny şi troniu.
comentariile tale la adresa Deşertul tătarilor (Dino Buzzati),Amintiri, vise, reflecţii (C. G. Jung) mi-au dat incredere sa caut si sa citesc celalalte 3 mentionari ,multumesc pentru sugestie ;)
mă bucur mult că te-am provocat şi-ai acceptat provocarea :-)