răsfoind prin suflet
am reușit să trag din camera video toate filmulețele cu Toma. să vedem și când apuc să le montez și public… dar nu despre asta voiam să scriu. am răsfoit prin filmulețele astea luate din decembrie până acum și m-au pocnit lacrimile. nu cred c-am mai avut vreodată o certitudine atât de limpede ca asta: îl iubesc pe omulețul ăsta cu fiecare celulă, cu fiecare inpirație și expirație. nu am habar cum să descriu chestia asta, nici nu cred că am chef. voiam doar s-o strig aici, că mi-e bine :-)
