acu două seri, tot la Ginger, s-a-ntâmplat ceva foarte fain :-) am făcut cupaje de vin! și-am mâncat bun, binențeles :-)

invitați de Rareș Marinescu de la Domeniile Dealu Mare Urlați, prin Cezar Ioan de la Vinul.ro, ne-am adunat grupul vesel extins și ne-am jucat cu unitățile de măsură și vinul :-) am avut de combinat albe (sauvignon blanc 2009, fetească albă 2008 și muscat ottonel 2008) și roșii (merlot 2008, cabernet sauvignon 2008 și fetească neagră 2007), apoi am notat fiecare rețeta preferată, în procente sau părți :-) s-au pus toate rețetele-n sticle, s-au degustat incognito și s-au notat. și… surpriză! cea mai mare notă albă a fost a mea (urmat de Alin pe doi și Răzvan pe trei)! asta pentru un cupaj de fetească albă 70%, muscat ottonel 20% și sauvignon blanc 10%. la roșii m-am descurcat onorabil, cu a treia notă (devansat fiind de Răzvan pe unu și Rareș pe doi) pentru un cupaj cabernet sauvignon 50%, fetească neagră 40% și merlot 10%. cupajele câștigătoare se adresează pieței HoReCa.

distracție maximă, interesație pe măsură :-) mai vreau! iete și câteva poze:

<20100427 – Ginger, București>

săptămâna trecută m-am reînâlnit c-o veche dragoste :-) Refošk (refosco) de la Santomas, Slovenia, adus spre degustare grupului vesel adunat la Ginger chiar de către cel care-l face, Ludvik Glavina. și n-a venit singur refoškul, ci-ntr-o formulă de șase: Santomas Malvazija 2008, cu aciditatea ei exemplară, Santomas Cabernet Sauvignon 2008, fructuos dar sobru, cupajul Santomas Mezzo Forte 2006, cu cafea și fructe roșii, Santomas Refošk Antonius Sergaše 2004, vin de impact, elegant și sobru, cu incredibile atingeri subtile de flori de primăvară, Santomas Cabernet Sauvignon Antonius 2006, cu fruct negru, eucalipt și lemn dulce, corpolent și echilibrat. a urmat Santomas Grande Cuvée Certeze 2004, puțin prea fin după gama Antonius :-)

concluzia? te salut, Refošk, pe curând! ;-)

a ieși în parc cu tomtom este, pentru mine, dificil și încurcător și aș vrea să nu mai fie. nu este așa din cauză că aș fi stângace sau plictisit, ci din cauza faptului că pe mine mă enervează foarte tare majoritatea părinților pe care-i pot întâlni astăzi prin parcuri :-( realmente mă-ntristează și mă revoltă și mă fac să pierd focusul și-mi pare tare rău că las să se-ntâmple asta! acest post este mai degrabă un strigăt de ajutor, decât un al-nu-știu-câtelea articol despre ce nu-i bine în țara asta.

sentimentul pe care-l am este că părinții despre care vorbeam mai sus se străduiesc din răsputeri, necontenit, să-i îndepărteze pe copiii lor de firesc. totul este, aparent, educație, nimic altceva. dresaj, mai potrivit spus. nu-i voie! este, cred, cel mai des auzit, iar eu l-am auzit de multe ori în situații complet aberante. cred că acești părinți vor atât de mult să aibă un rol în educația copiilor lor, dar sunt atât de puțin dispuși să facă de fapt, încât tot ce le mai rămâne de făcut este să interzică: să se așeze pe jos, să se murdărească, să țipe, să tacă, să refuze, să piardă, să strice, să se prostească, etc. îi suport foarte greu pe acești părinți, atunci când sunt lângă copiii lor! dacă un copil nu vrea să dea o jucărie personală altui copil, explică-i de ce ar fi bine să o facă, dar lasă-l să nu i-o dea! lasă-l să-și asume propriile-i acte și decizii, precum și consecințele lor! când copilul tău vrea să ia o jucărie care nu e a lui, de ce-i spui să n-o facă?! de ce spui nu-i a noastră bicicleta/păpușa/camionul/găletușa? iar când rolurile se inversează, copilul tău e obligat să dea oricui jucăria! ce mama dracului înțelege micuțul din asta?!

lăsați nene copiii să-și dispute singuri diferendele! nu interveniți decât dacă lucrurile capătă gravitate! lăsați-i, încurajați-i să comunice cu ceilalți, atât ce le place, cât și ce le displace! fiți fermi, consecvenți, dar și afectuoși și glumeți în același timp. încurajați-vă copiii să râdă și să zâmbească! faceți asta prin exemplul personal și, astfel, prindeți doi iepuri dintr-o lovitură, desprinzându-vă de smoala grijilor voastre dragi! aah!

<20100424 – București>

în caz că există cineva care se-ntreabă, n-am fumat în cele două săptămâni care-au trecut. ba chiar uit destul de des că am fumat vreodată. sigur, sunt foarte multe semne pe lumea asta care-mi aduc aminte, dar important e că uit :-) sunt uimit și fericit de cât de simplu a fost de data asta. am încercat și-am reușit, se pare, să înlocuiesc un reflex (fumatul) cu altul (cuvintele știu ce e bine pentru mine!, spuse în gând, conștient, atent, disciplinat, fără abatere :-)… mă simt liber, hehe. acum să vedem ce responsabilități ocoleam :-P

fumătorii nu sunt mai buni sau mai răi decât nefumătorii. și vice-versa :-) simțeam că trebuie spusă treaba asta! însă eu nefumător sunt cu siguranță mai bun decât eu fumător! :-) ok?

<20100417 – București>

știți cum e, începătorii fotografiază flori… așa (mă simt) și eu, după pauza măricică.

<20100418 – Gruiu>

<20100414 – home>

<20100411 – Parcul IOR, București>

<20100410 – flickrmeeting în Parcul Carol, București>

<20100411 – IOR, București>