brendan perry live
aseară am fost la cumpărături; mi-am luat un tricou cu brendan perry și-un poster de turneu ;)) încet încet ajung să-i văd live pe toți “supărații și bestialii” muzicii tinereților mele, semn că-mbătrânesc, dar măcar îmbătrânesc frumos!
îmi aduc aminte cum Laurențiu mi-a dat s-ascult pentru prima oară Dead Can Dance (și, tot atunci, Tuxedomoon). a fost Aion, prin ’92. de-atunci mă hrănesc constant cu muzica lor și oricât de des aș asculta, sau de rar, nu am simțit niciodată că o consum, că o sec. cred că asta se datorează muzicii, în primul rând, dar și mie, ca ascultător. reușesc de cele mai multe ori să fiu muzica pe care o ascult, s-o las să mă iubească, s-o las înăuntru. așa și-aseară! există mulți oameni frumoși, dar atunci când ei mai și cântă… invitația la nemurire acolo-i! țac-pac! :-)
pe 7 iunie brendan perry lansează al doilea album, Ark. am ascultat câteva piese la concert. abia-l aștept!
*UPDATES 20100414:
1. Setlist, împrumutat de pe hotnews.ro:
The Arcane
Love on the Vine
The Carnival Is Over
The Golden Rule
A Passage in Time
Dream Letter (cover Tim Buckley)
This Boy
You Never Loved This City (formatia Piano Magic)
Wintersun
Medusa
Eros
Utopia
Voyage of Bran
Spirit
Severance
2. am dat de interviul cu BP luat de Istodor. m-a uimit. cică fără Dumnezeu. parcă nu-l cred. l-o fi descurajat răpăiala seacă a întrebărilor marca Istodor? poate face o astfel de muzică un om care are nevoie de argument pentru a-l vedea pe Dumnezeu? desigur, responsabile pentru senzația neclară de dezamăgire sunt propriile-mi așteptări și presupuneri. de ne-am putea desprinde de ele!
nu ai spus cum ti-a placut concertul …intentionat ?
Brendan Perry va fi acompaniat in acest turneu de o serie de muzicieni talentati, printre care Rachel Haden – bas & voce, Olga Zoubkova – clape & voce, Peter Sheridan – chitara & clape si Dan Gresson – tobe….
tu chiar ai fost la concert ? sau doar te lauzi ? sau ai iesit la b r cu baietii si ai spus ca mergi la concert ? ca sa nu banuim altele ….
este că te-am păcălit cu “cumpărăturile”? este că n-ai trecut de propoziția aia? of of, ce repede ne vine să facem presupuneri! citatul meu favorit pentru situații ca asta, pe care ți-l dedic și ție acum, este ăsta: ‘assumption is the mother of all fuckups’.
pai…nu ai raspuns propunerilor la discutie despre concertul in sine …atat poti sa povestesti dupa un concert ? tricou, ca ai ascultat muzica lor si ca te-a impresionat , ca astepti viitorul album ? astea le puteai scrie si fara sa mergi la concert ..am vrut sa vad si parerea altcuiva care a mers la eveniment ..
nu stiu de ce stilul tau de abordare ma duce cu gandul la autism …
păi… nici eu nu știu de ce. prieteni, îl poate ajuta cineva pe amicul Bogdan?
altfel… ăsta nu e neapărat un blog cu păreri. cum ar veni, take it, or leave it. blogul adică.
ce analiza de text faceti domnule …am spus pareri -repede ati comentat sintagma ‘pareri’.
am inceput cu pai…se putea sa nu sanctionati ?
te-am invitat simplu sa dezvolti un pic ideea de baza- concertul Dead Can Dance ..despre care nu ai vorbit nici in articol si nici ulterior. di ce?
si ..care sunt prietenii pe care te bazezi in incercarea de a-l ajuta pe ‘amicul’ (cata subtilitate, cat sarcasm domnule!) sa inteleaga ce incercare de blog e aici ? ….? hello nobody here ?
nu m-ai invitat simplu, ci agresiv. din ce-am scris io reiese simplu că mi-a plăcut, iar asta e tot ce-am intenționat să scriu. nu știu ce așteptai tu și nici nu mă interesează. nu înțeleg ce te face să insiști atât! mă lași în pace acum? mersi!
Todor Bogdan, accesul tau pe acest blog este un privilegiu, nu un drept. Comentariile si eventualul dialog, la fel. Andreiard nu-ti datoreaza tie nimic. Situatia este exact invers.
in fine … va fi ultimul meu comment .. nu am fost agresiv, nu cred ca pot fi considerat ca fiind agresiv nici dupa ce am recitit ce am scris..
poate al doilea comment a avut cateva nuante mai sarcastice .. poate ca esti prea sensibil ..si vb simplu , normal fara nici cea mai mica nota de ironie ..
am enumerat componenta anuntata a trupei pt ca pe scena Olga a lipsit ..
am cautat pe net sa vad daca cineva a scris despre cum s-a simtit la acel concert si ai fost singurul pe care l-am gasit ..am mai deschis doar cateva articole de pe blog dar nu mi-am putut face nicio parere despre tine si cum abordezi tu problemele in general..
eu ..am fost oarecum dezamagit de concert..imi place enorm Dead Can Dance -fratele meu mi-a adus de prin 92 casete cu ei si de atunci toata lumea din jurul meu stie ca ei sunt prima preferinta in ale muzicii – pe tel am Carnival is over (cat de prost s-a auzit live )
sala aia atat de rece, sculele, sonorizarea atat de modeste, nicio intentie de a face ceva sa transmita un pic de atmosfera caracteristica .. un regizor artistic ar face treaba buna ..intrebarea pe care mi-am pus-o a fost-sunt eu prea superficial ? si am vrut sa vad ce au simtit si alti conationali de-ai mei ..
am fost incantat de Spirit la ultimul bis …dar cat de mult mi-am dorit sa cante The Ubiquitous Mr Lovegroove …
Nu am povestit nimanui de concert si poate m-am folosit excesiv de spatiul blogului tau pentru a ma descarca un pic ..
Paste Fericit!
mulțumesc! minunat să-ți fie și ție!
uite de-asta nu ma duc eu la concerte life, oricat de mult imi place muzica respectiva…
ascultand-o acasa in liniste, chiar si daca de pe o caseta uzata care fasaie( cum o ascultam prin 92, 93…)iti poti imagina tot ce vrei despre ea…despre cum arata cei care o canta, atmosfera care se naste din muzica … etc. la un concert totul e frust, sec, si mai sunt si unii in jur care oricum nu stiu ce cauta acolo…
am incetat sa ascult cu aceeasi placere The Doors, dupa ce am vazut filmul…
iar de Dead can Dance te poti satura ,pentru o perioada macar, daca asculti aceeasi caseta vreo luna incontinuu (nu de alta, dar ai proiecte de predat si e singura caseta care a supravietuit unei catastrofe personale…) :)
uite că io n-am înțeles de ce nu te mai duci la concerte :-) mie-mi place, nu mă aștept ca live să sune ca-n studio, e pur și simplu altceva. de orice muzică te poți sătura, cu condiția s-o consumi când o asculți. mă rog, asta e altă poveste…